Sărbătoare religioasă 29 martie. De ce nu este bine să faci curat în casă sau să mănânci usturoi?

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 28.03.2024 - 14:00
De ce nu este bine să faci curat în casă sau să mănânci usturoi pe 29 martie Foto: Freepik.com - rol ilustrativ

Este sărbătoare mare pe 29 martie în calendarul ortodox. Doi sfinți sunt cinstiți în această zi. În tradiția populară sunt și multe superstiții, Printre acestea se spune că nu este bine să faci curat prin casă sau să mănânci usturoi.

SHARE

Doi sfinți care ocrotesc creștinătatea sunt sărbătoriți pe 29 martie. Fiind o zi de vineri, credincioșii țin post și se roagă. Sunt și o serie de obiceiuri care sunt ținute cu sfințenie, mai ales în zonele rurale. 

Aceste tradiții sunt menite să aducă spor în casă și noroc.

Sărbătoare religioasă 29 martie. De ce nu este bine să faci curat în casă sau să mănânci usturoi?

Conform tradiției populare, vinerea, gospodinele nu aveau voie să coace pâine și nici să facă borș. Altfel atrăgeau bolile și relele asupra casei.

Vinerea nu se făcea curat, nu se mătura și nu se arunca cenușa din sobă, că aruncai tot norocul și binele din casă.

Vinerea nu era bine să mănânci usturoi, pentru că a doua zi se împărtășea îngerul tău păzitor.

Fetele și femeile erau învățate să nu se spele pe cap vinerea, să nu se gătească, să nu folosească sulemeneli sau farduri, cum le zicem azi. Este zi de post, în care trebuie să fii cumpătat și cucernic.

Vinerea se ține cu credință, este bine să te rogi vineri, ca și duminică, și să ții un moment de odihnă. Cine cinstește astfel sfânta vineri va avea parte numai de lucruri bune și va fi ajutat de Dumnezeu.

Vinerea trebuie să mănânci puțin, de post, trebuie să vorbești puțin, trebuie să te ferești de orice sfadă sau gâlceavă și să te ferești de vin. Vinerea nu este bine să te distrezi, ci este bine să trăiești cumpătat pentru că este zi de post.

Citește mai multe aici: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei

Sărbătoare religioasă 29 martie. Cine sunt sfinții cinstiți azi?

Sfântul Sfinţit Mucenic Marcu este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 29 martie.



Sfântul Marcu s-a născut în vremea Sfântului împărat Constantin cel Mare (306-337), care, în 313, prin Edictul de la Milan, a acordat totală libertate de credinţă creştinilor. A fost episcop al cetăţii Aretusa, în Sicilia, aproape de Siracuza.

Despre viaţa, lupta şi suferinţa sa a scris Sfântul Grigorie de Nazianz.

"Minunatului Marcu Aretusianul, cine nu ştie ce i s-a întâmplat? Şi povestirile cele despre dânsul, cine nu le pomeneşte? Acela, în împărăţia marelui Constantin, după stăpânirea cea dată atunci creştinilor, a stricat o capişte idolească şi mulţime de popor de la rătăcirea păgânească la calea cea dreaptă a mântuirii a povăţuit, nu numai prin chipul cel fără de prihană al vieţii, cât şi prin frumoasa grăire a vorbei", spune în cuvântul său Sfântul Grigorie.

"Pentru aceasta a fost de demult în multă ură şi mânie la aretusienii cei iubitori de diavoli. După aceea, schimbându-se stăpânirea creştinească, iar puterea păgânească începând iarăşi a creşte şi a se înviora, în acea vreme cumplită n-a scăpat de mâinile muncitorilor.

Pentru că mulţimea poporului cel iubitor de diavoli, deşi o vreme şi-a stăpânit mânia, după asemănarea focului ascuns în materie sau a unui râu oprit cu sila, însă, dobândind vreme potrivită, precum focul se aprinde şi râul iese cu pornire, astfel mânia şi răzbunarea cea neoprită a poporului a început a se întinde îndată sub împăratul Iulian Apostatul (361-363)". 

Credinţa creştină a fost din nou interzisă în vremea împăratului Iulian Apostatul, când s-a încercat revenirea la politeism, urmând o altă perioadă de persecuţii împotriva creştinilor.

Între cei care au suferit atunci a fost şi Sfântul Marcu. A fost torturat cu deosebită cruzime, căci din cei care veneau asupra lui, plini de ură, fiecare aducea un nou chin.

Cei care erau împotriva sa, pentru faptul că adusese în Biserică mulţime mare de credincioşi şi dărâmase un templu păgân, se întărâtau mai ales de vitejia sfântului şi de curajul său, socotind acest fapt ca o defăimare a propriei lor neputinţe.

Răbdarea şi blândeţea Sfântului Marcu au înduplecat pe mulţi dintre călăii săi să creadă în Hristos.

Însuşi eparhul Aretusiei, deşi nu era creştin, îngrozit fiind însă de chinurile la care era supus Sfântul Marcu, i-a spus cu îndrăzneală împăratului: "Oare nu ne este ruşine, o, împărate, ca să fim mai pe urmă decât toţi creştinii? Că nici pe un bătrân n-am putut să-l biruim, cu toate felurile de munci chinuindu-l, şi nici a-l birui nu este lucru cinstit. Oare nu este cea mai de pe urmă ruşine ca de la dânsul să ne ducem biruiţi?". (Vieţile Sfinţilor)

După moartea împăratului apostat, Sfântul Marcu a revenit în scaunul episcopal şi în scurtă vreme a trecut la cele veşnice.

Sfântul Chiril diaconul a fost torturat şi ucis în vremea lui Iulian Apostatul, fiind învinuit ca în timpul împăratului Constantin cel Mare a distrus statuile zeilor din cetatea Iliopolis.

În scurta perioadă de restauraţie a păgânismului susţinută de Iulian Apostatul au fost ucişi în mari chinuri mulţi creştini, mai întâi preoţii, apoi femeile şi fecioarele care ajutau în cadrul comunităţilor creştine, iar apoi alţi mărturisitori ai lui Hristos

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te