Singurătatea la pensie poate duce la depresie? Sfaturile psihoterapeutului pentru o bătrânețe mai fericită
Singurătatea la pensie poate favoriza depresia și anxietatea. Dragoș Panainte, sociolog și cadru didactic la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu formare în psihoterapie sistemică, explică în exclusivitate pentru Newsweek România ce îi ajută pe pensionari să fie bine.
Singurătatea la vârsta pensionării poate afecta sănătatea emoțională, mai ales atunci când schimbările din viață sunt însoțite de pierderea unor relații apropiate, probleme de sănătate sau diminuarea sentimentului de utilitate.
Menținerea legăturilor sociale, implicarea în activități plăcute și sprijinul familiei pot contribui la o stare de bine mai bună și la o îmbătrânire sănătoasă.
Singurătatea la pensie poate duce la depresie? Sfaturile psihoterapeutului pentru o bătrânețe mai fericită
Dragoș Panainte este sociolog și cadru didactic asociat în cadrul Departamentului de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Citește și Viața la pensie - Cum pot avea bunicii singuri un Crăciun frumos?
De asemenea, are o formare în psihoterapie sistemică și una în psihologie sportivă și este gazda emisiunii „Relații cu Sens”, la Radio Hit Iași, unde dezbate teme actuale din sociologie și psihologie.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Newsweek România, Dragoș Panainte explică de ce este important ca persoanele vârstnice să primească sprijin, să își mențină relațiile sociale și să aibă oportunități reale de a rămâne conectate cu ceilalți, pentru a-și proteja sănătatea psihică.
Cum afectează singurătatea sănătatea psihică a persoanelor vârstnice și cum pot gestiona mai ușor episoadele de anxietate sau depresie care pot apărea în această etapă a vieții?
„În primul rând, aș porni de la o diferență importantă: a locui singur și a te simți singur sunt două experiențe distincte. Poți trăi singur și să ai relații apropiate, în care te simți ascultat și susținut. La fel de bine, poți locui cu familia și să simți că nimeni nu mai are timp pentru tine, că părerea ta nu mai contează.
Din perspectivă sociologică, pensionarea poate însemna, pe lângă schimbarea veniturilor, pierderea unui întreg univers de relații, a unei rutine și a unui rol recunoscut. Dispar colegii văzuți zilnic, responsabilitățile și sentimentul că cineva se bazează pe tine.
Când se adaugă pierderea partenerului, problemele de sănătate sau distanța față de copii, adaptarea poate deveni destul de dificilă. Singurătatea persistentă poate favoriza anxietatea și depresia, iar suferința psihică poate accentua retragerea din relații. Se poate forma astfel un cerc greu de întrerupt fără sprijin.
Terapeutic, aș începe cu pași mici și realizabili: un program zilnic relativ stabil, mișcare adaptată sănătății, o activitate plăcută și un contact regulat cu cineva apropiat. Uneori, o conversație în care omul poate spune sincer „mi-e greu” este un început important.
Familia poate ajuta prin prezență previzibilă: un telefon la o oră stabilită, o vizită, o plimbare împreună. Recomandarea „mai ieși și tu din casă” are nevoie de sprijin concret pentru a putea fi urmată.
De asemenea, aș sublinia că depresia nu este o consecință firească a îmbătrânirii și că poate fi tratată. Dacă lipsa plăcerii, tristețea, neliniștea ori schimbările de somn și apetit persistă sau afectează viața de zi cu zi, este importantă o evaluare, care poate începe la medicul de familie.
Psihoterapia și, când este indicat, tratamentul psihiatric pot ajuta și ele. Nu trebuie să așteptăm ca suferința să devină severă pentru a cere ajutor.” a spus Dragoș Panainte pentru Newsweek România
În ce măsură o viață socială activă, implicarea în activități care le aduc satisfacție și menținerea unor relații apropiate pot contribui la starea de bine și la longevitatea persoanelor vârstnice?
„Contribuția poate fi importantă. Relațiile apropiate ne oferă apartenență, sprijin și sentimentul că viața noastră contează pentru cineva. Activitățile care ne fac plăcere aduc ritm și sens zilelor.
La vârste înaintate, aceste lucruri pot susține starea de bine, autonomia și interesul pentru viață. Poate fi vorba despre grădinărit, un cor, un grup de lectură, voluntariat sau întâlniri cu prietenii. Contează ca activitatea să fie aleasă de persoană și să i se potrivească.
Eu aș pune accent pe calitatea și continuitatea relațiilor. O viață socială bună nu presupune un calendar plin. Pentru cineva, două relații apropiate pot însemna mai mult decât participarea la numeroase evenimente în care se simte străin. Întrebarea pe care aș pune-o este: „Cu cine poți vorbi deschis și pe cine te poți baza când îți este greu?”
Citește și Dragostea nu dispare odată cu pensia: ghid pentru pensionarii care vor să cunoască parteneri noi
În privința longevității, cercetările asociază relațiile sociale mai bune cu un risc mai mic de deces prematur. Totuși, nu putem promite că un anumit număr de întâlniri adaugă un anumit număr de ani vieții.
Sănătatea și relațiile se influențează reciproc: sprijinul social poate susține sănătatea, iar o sănătate mai bună face participarea socială mai ușoară. Relațiile fac parte din condițiile unei îmbătrâniri sănătoase.
Ca sociolog, consider că avem și o responsabilitate colectivă. Recomandarea de a socializa trebuie însoțită de posibilități reale: transport accesibil, locuri de întâlnire, activități cu costuri mici și sprijin pentru cei care se deplasează greu.
Mi-aș dori să vedem persoanele vârstnice și ca oameni care au ceva de oferit: experiență, pricepere, idei, afecțiune. Să îi întrebăm ce își doresc și ce ar vrea să contribuie. Pensionarea schimbă statutul profesional; nevoia de a fi văzut, ascultat și de a aparține însă rămâne.” a spus Dragoș Panainte pentru Newsweek România
De ce este important sprijinul pentru pensionarii care se confruntă cu singurătatea?
Barometrul ABC arată că aproximativ unul din trei seniori români locuiește singur, iar estimările din 2025 indică aproximativ 1,35 milioane de persoane aflate în această situație.
În acest context, menținerea relațiilor apropiate și sprijinul familiei și al comunității devin esențiale pentru starea de bine a persoanelor vârstnice.
Un telefon regulat, o vizită, o plimbare sau participarea la activități potrivite intereselor personale pot contribui la reducerea izolării și la păstrarea sentimentului de apartenență.
În același timp, atunci când apar simptome persistente de depresie sau anxietate, este important ca persoanele afectate să primească ajutor de specialitate.
Pensionarea nu înseamnă pierderea nevoii de a fi ascultat, apreciat și implicat în viața celor din jur.
