Marele poet și epigramist Păstorel Teodoreanu, gastronom și iubitor de vinuri, a scris o rețetă inedită de cozonaci, pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic”, pe data de 14 mai 1933.
Rețeta a supărat gospodinele pentru ceea ce considerau ele a fi absurd: folosirea a 50 de ouă la un kilogram de făină.
Citește și: De ce vopsim ouă de Paște și ce simbolizează? Ce mistere ascunde încondeierea lor în România?
Păstorel, frate cu scriitorul Ionel Teodoreanu, a spus că rețeta nu e nici din cărți, nici inventată, ci aparține bunicii sale materne.
Păstorel Teodoreanu a supărat gospodinele
Citindu-i rețeta, gospodinele au considerat scrierea lui Păstorel Teodoreanu a fi mai mult literară, de divertisment, decât una reală, iar Teodoreanu a venit cu următoarele precizări:
„Reţeta de mai sus n-am luat-o nici din cărţi, nici n-am inventat-o. O transmit întocmai cum mi-a fost comunicată din casa părintească, unde e aplicată de când ţin minte.
Citește și: Vopseaua pentru ouăle de Paște, toxică pentru organism. Ce E-uri nesănătoase conține?
E o veche reţetă rusească, cunoscută de la bunica mea maternă, care, la rându-i, a primit-o aşa de la bătrâni. S-a menţinut până în prezent, numai prin tradiţie orală şi mai ales prin practică“, a scris Păstorel Teodoreanu, într-un post-scriptum.
Rețeța lui Păstorel nu a rămas în istorie doar pentru unicitatea ei, pentru controversele stârnite sau pentru condeiul distins al scriitorului, ci și pentru însemnătatea păstrării tradițiilor, atât prin viu grai, cât și prin izvoare scrise.
Rețeta de cozonaci a lui Păstorel Teodoreanu, simbolul tradiției și spaima gospodinelor
Iată care este faimoasa rețetă de cozonaci a lui Păstorel Teodoreanu:
„Material: 150 ouă, 3-4 (maximum) kg făină extra (recomand Herdan), 1 pahar mare (de apă) cu rom alb, 1 baton vanilie, 1 litru lapte, jumătate de pachet drojdie (recomand Bragadiru), 3-4 linguriţe rase cu sare, 3-4 păhăruţe de vin cu unt topit şi cald, 1 păhăruţ untdelemn fin (recomand Nègre), zahăr tos circa 1,200 kg.
Citește și: Care este cea mai veche cofetărie din Țara Românească? Ce specialități vindea?
Explicaţie. Când aplici aceasta reţetă, nu poţi spune: am să fac trei sau cinci kilograme de cozonaci, ci am să întrebuinţez atâtea ouă. Ouăle nu sunt toate la fel şi făina nu-i toată deopotriva de uscată. Cu cât e mai uscata, cu atât înghite mai mult lichid (ceteşte: ouă şi rom).
Observaţie. Pentru fabricarea cozonacilor trebuie socotite 12 (douăsprezece) ore. De aceea, e bine să fie pregătite toate de cu seara şi să te apuci de treabă cu noaptea în cap.
Citește și: Cătălin Scărlătescu dă startul pregătirilor de Paște. Cât costă un kg de miel sau un cozonac BIO?
Tehnică. Se strică de cu seara ouăle, punând gălbenuşurile deoparte. Albuşurile le pui unde vrai, căci ori pui prea puţin (ca o linguriţă de omăt), ori deloc — cam totuna e. În gălbenuşuri pui sarea, mesteci, pui la rece şi te culci.
A doua zi: Într-un vas foarte curat, pui doi pumni de făină (circa 500 gr) pe care o opăreşti cu lapte clocotit. Se mestecă cu o lopată anume, de lemn (sau cu un linguroi) şi se bate straşnic până se face ca o pomadă, fără nici un gogoloş.
Când s-a răcorit (să poţi suferi degetul cel mic), adaugi drojdia, pregătită astfel: fărâmiţată într-o farfurie adâncă şi frecată cu două-trei linguri zahăr, până se face ca o cafea cu lapte. Mesteci bine drojdia cu pomada, acoperi cu un şervet şi pui la loc călduţ (nu fierbinte), ca să crească.
Citește și: 7,2 milioane de cozonaci vor mânca românii de Paște. Ce se întâmplă cu cei expirați?
Frămânţi timp de două ceasuri. În timp ce creşte plămădeala (aşa se cheamă amestecul de mai sus), strecori prin sită gălbenuşurile în covată (albie de lemn, foarte curată, uscată şi călduţă), clăteşti cu două-trei linguri de apă călduţă vasul în care au stat şi torni totul în albie.
Dacă vrai, pui şi o ceaşcă de albuş spumă, dacă nu, nu pui. Baţi gălbinuşurile cu străşnicie, adaugi romul şi baţi, şi baţi, baţi mereu şi te bucuri că miroase bine; adaugi apoi vanilia tăiată mărunt şi baţi înainte până ce plămădeala a crescut frumos.
Citește și: Mesajul Patriarhului Daniel de Paște. Ce le transmite românilor?
Când e gata plămădeala, o răstorni pre ea în albie şi mesteci până se face una cu gălbenuşurile Pe urmă, începi a pune făina, câte puţin, şi a tot mesteca şi bate cu lopata, până ce nu mai poţi.
Atunci, frămânţi cu pumnii închişi, până ce obţii un aluat potrivit de moale. Când crezi că nu mai încape făină, cântăreşti câtă a rămas, ca să ştii câtă ai întrebuinţat, şi pui zahărul şi untul după proporţia: 300 gr zahar la kilogramul de făină şi un pahar de unt, plus unul, aşa, pe deasupra.
Citește și: Cum va fi vremea de 1 mai și de Paște? Prognoza pe regiuni
După ce a intrat făina, frămânţi înainte, punând zahărul, puţin câte puţin, până ce-l pui tot. După ce ai isprăvit zahărul, pui untul (câte un păhăruţ) şi untdelemnul, întorcând aluatul mereu în aceeaşi parte (ca să iasă felii).
Pui la crescut la loc călduţ, nu fierbinte, acoperit bine, ca să nu se răcească, şi laşi două-trei ore, până ce a crescut frumos. Ajuns aici, pui în formele unse perfect cu unt sleit (o treime din formă), şi iarăşi acoperit, la loc călduţ, aproximativ o oră.
Cât timp cresc în forme, se pregăteşte cuptorul (detaliu foarte important). Când e gata şi cuptorul, ungi cozonacii cu ou bătut şi presori cu migdale tăiate sau zahar granulat şi, cu «Doamne-ajută», pui la cuptor, unde stau o oră, o oră şi un sfert, cel mult.
Citește și: Ce este Sfântul Graal și de ce ar aduce nemurirea. Isus a bãut din el la Cina cea de Taină
La cuptor trebuie om priceput, ca să-l cerce, cu făină de păpuşoi (porumb), să nu puie cozonacii prea deşi, să-i acopere la nevoie ca să nu se pălească, să le puie «zăgneaţă» etc.
La scosul din cuptor, alt meremet. Scoţi cozonacul, îl scuturi puţintel cu urechea aplecată, să-l auzi dacă joacă. îl culci apoi cu formă cu tot pe-o coastă, sprijinit de-un lemn.
După două-trei minute, îl mai scuturi şi-l răstorni încetişor, cu binişorul, pe ceva moale şi-l legini cătinel şi cu mare băgare de seamă, ca să nu se cumva turtească şi încruzească!
Citește și: De ce nu ai voie să te odihneşti în Joia Mare. Ce trebuie să muncească femeile şi bărbaţii
Abia un ceas după ce i-ai scos din cuptor îi duci în casă şi, după două-trei, când sunt bine răciţi, ii transporţi în cămară.
Ca să-i păstrezi bine şi multă vreme proaspeţi, îi înveleşti (pe fiecare în parte, se înţelege) în hârtie impermeabilă şi în şervet gros. Cozonacul făcut după această reţetă trebuie să nu se usuce trei şi chiar patru săptămâni”, a scris Păstorel Teodoreanu.
Comentarii 0