Misterul satului din Munții Apuseni de unde s-au scos bulgări uriași de aur. O pepită avea 53 kg

DE Alin Crișan | Actualizat: 23.02.2024 - 07:00
Misterul satului din Munții Apuseni de unde s-au scos bulgări uriași de aur. O pepită avea 53 kg - Foto: Imagine cu caracter ilustrativ/ Profimedia Images

Într-un sat din Munții Apuseni se ascund bulgări uriași de aur. De aici s-a scos inclusiv o pepită de 53 de kilograme de aur.

SHARE

Astăzi, sub 100 de zărăndeni locuiesc în frumosul sat Ruda Brad, din Hunedoara, Munții Metaliferi, numit în trecut și Musariu sau Ruda Musariu, locul unora dintre cele mai bogate zăcăminte de aur nativ din Europa.

Misterul satului din Munții Apuseni de unde s-au scos bulgări uriași de aur. O pepită avea 53 kg

Satul Ruda Brad din Hunedoara, aflat pe valea pârâului Musariu, la cinci kilometri de centrul municipiului Brad, a fost locuit de peste două secole de familii de mineri.

Minele de aur din zona Bradului (Munții Metaliferi) au fost închise în anii 2000, iar satul care în trecut avea circa 600 de locuitori, mulți veniți din zona Moldovei, s-a depopulat treptat.

Citește și: Povestea lui Mihail, minerul care și-a cheltuit averea ca să facă școli în Apuseni. E uitat complet

„Numele vechi al localității era Musariu, după un orizont de mină, numit astfel. Minele de aur au fost exploatate aici din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar localnicii au lucrat, în general, în minerit sau au avut locuri de muncă asociate activității miniere, potrivit adevărul.ro.

În anii interbelici, Societatea minieră Mica din Brad a construit aici mai multe clădiri pentru familiile de mineri, un sediu al minei, o clădire folosită ca teatru și cămin, băi pentru mineri. Aici a fost și o închisoare, din care deținuții erau scoși la muncă, sub pază”, a povestit un localnic.

Minerii regretă viața lângă minele de aur

În satul Ruda Brad din Hunedoara, multe dintre gospodării nu mai sunt locuite. Unele case au ajuns în pragul ruinării. Pentru unii localnici, minele de aur din Munții Metaliferi au reprezentat șansa la o nouă viață.

„Am venit aici din Moldova, din zona Vasluiului, la fel ca și alte familii stabilite aici în anii de comunism. Acolo terenurile au fost colectivizate și noi nu am rămas cu mai nimic, cu câțiva metri de pământ în jurul casei.

Citește și: Misterele muntelui cu formă de piramidă din România, de unde s-au extras tone de aur. Ce ascunde

Au venit unii după alții să muncim aici, în minele de aur, iar mulți nu au mai plecat, până în anii 2000, când minele și-au închis porțile, iar oamenii au luat ordonanțele și au rămas fără locuri de muncă.

Lucram opt ore, apoi beam o bere, citeam un ziar și ne relaxam. Acum, din vechile mine nu a mai rămas aproape nimic”, spune Constantin Ochean, un fost miner. 

În satul Ruda Brad din Hunedoara pădurile ascund ruine ale fostelor exploatări miniere, guri de mină blindate, construcții de beton, dar și numeroase guri de aerisire, periculoase pentru cei care nu cunosc zona, prin acestea din urmă, oamenii și animalele riscând să se prăbușească în gol, zeci de metri.

Bulgărele uriaș de aur

La Musariu, „perla” câmpului aurifer Barza, filoanele de aur se întindeau pe distanțe de sute de metri, iar la intersecția lor muncitorii au descoperit adesea bulgări uriași de aur nativ (liber). „Miezul” muntelui era atât de bogat în aur, încât unele pepite descoperite aici atingeau forme și dimensiuni uimitoare.

„Aici, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională.

După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. 

Citește și: Lacul din România care își schimbă culoarea în funcție de anotimp: E unic în Europa. Cum s-a format

Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean” (2015).

Minele întreprinderii Barza au fost închise până la mijlocul anilor 2000, iar odată cu ele au dispărut locurile de muncă pentru peste 6.000 de oameni din zona Bradului, potrivit apuseni.info.

Autoritățile explicau atunci că mineritul se afla în regres de mai mulţi ani, mai multe dintre zăcăminte erau epuizate, iar costurile producţiei şi funcţionării minelor în raport cu cererea pieţei erau considerate prea mari de statul român, pentru a mai putea fi rentabilizate.

Minele de aur din perimetrul Barza au produs în secolul al XX-lea peste 200 de tone de aur, pe lângă cantitățile mari de argint, cupru și alte metale valoroase.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te