De ce vopsim ouă de Paște și ce simbolizează? Ce mistere ascunde încondeierea lor în România?

Paștele este principala sărbătoare a bisericii creștine, o celebrare a Învierii lui Iisus Hristos în a treia zi după răstignire. Deci, unde se încadrează ouăle colorate?

Citește și: Ce făceau românii de 1 mai în timpul lui Ceaușescu? Tradiția care a continuat și după 1990

De ce vopsim ouă de Paște și ce simbolizează? Ce mistere ascunde încondeierea lor în România?

Oul a fost un simbol premodern și precreștin utilizat pe scară largă, simbol al fertilității și al refacerii. "Păgânii" europeni (un termen folosit pentru a se referi la oamenii care practicau o varietate de tradiții necreștine) vedeau ouăle ca pe un simbol al regenerării care vine odată cu primăvara.

Primii creștini au împrumutat această imagine și au aplicat-o nu la regenerarea pământului, ci mai degrabă la Iisus Hristos. Aceasta a fost extinsă și la viața nouă a urmașilor credincioși ai lui Hristos.

Citește și: Programul magazinelor de 1 mai și de Paște. Cum vor funcționa supermarketurile și mallurile

Tradiția vopsirii și decorării ouălor de Paște este veche, iar originea sa este obscură, dar a fost practicată atât în Biserica Ortodoxă de Est, cât și în cea de Vest, încă din Evul Mediu. Biserica a interzis consumul de ouă în timpul Săptămânii Sfinte, dar găinile au continuat să depună ouă în acea săptămână, iar noțiunea de a le identifica în mod special ca fiind ouă de Săptămâna Mare a dus la decorarea lor.

Oul în sine a devenit un simbol al Învierii. La fel cum Iisus a înviat din mormânt, oul simboliza viața nouă care ieșea din coaja oului. În tradiția ortodoxă, ouăle sunt vopsite în roșu pentru a simboliza sângele pe care Iisus l-a vărsat pe cruce. Tradiția vopsirii ouălor a continuat chiar și în națiunile seculare moderne. În Statele Unite, de exemplu, în 1878, în lunea care urmează Paștelui, cu unele întreruperi, se organizează, la Casa Albă, în ziua de luni care urmează Paștelui, arată britannica.

Artă în satele din România

Vopsirea ouălor de Paște a devenit o artă în sine în satele din România, iar la început doar femeile stăpâneau această tehnică. În ciuda procesului îndelungat și meticulos, artizanii români au transformat ouăle de Paște în opere de artă unice.
 
Culorile și simbolurile folosite pentru a decora ouăle variază în funcție de regiune, dar se folosesc constant trei-patru culori. Roșul reprezintă dragostea, negrul reprezintă eternitatea, galbenul tinerețea și recoltele bogate, în timp ce verdele reprezintă natura, iar albastrul înseamnă sănătate și cerul însorit.
 
Motivele decorative sunt, de asemenea, diverse, amestecând simboluri precum crucea sau steaua cu reprezentări ale naturii și ale animalelor. Utilizarea simbolurilor este influențată și de elemente regionale și locale. Este și cazul meșterilor din Ciocănești, Bucovina, care folosesc motivele geometrice pictate pe casele din satul lor pentru a-și decora creațiile.

Liniile folosite în procesul de pictură au propria lor semnificație. Dacă linia verticală dreaptă înseamnă viață, cea orizontală înseamnă moarte. Linia dublă dreaptă și spirala simbolizează eternitatea, în timp ce linia curbă reprezintă apa și purificarea.

Arta de a picta ouă este cel mai bine reprezentată în Bucovina, țara minunatelor biserici pictate, precum Voroneț și Moldovița. În această regiune puteți vizita două muzee dedicate ouălor de Paște pictate, fiecare cu mii de ouă expuse, potrivit uncover-romania