Bătrânul care de 75 de ani își petrece fiecare zi pe câmp, cu oile. Prin ce greutăți a trecut? Povestea bunicului care își întreține familia din crescutul animalelor.
De 75 de ani este cioban pentru 200 de oi
Cu toții am avut la vârstă copilăriei câte un vis, de a ajunge medici, aviatori, polițiști sau ingineri. Pentru oamenii care trăiesc în mediul rural, visele se rezumă la posibilități, iar plăcerea cu care își duc muncă la bun sfârșit le dictează până la urmă viitorul.
Așa se întâmplă și în cazul lui Mihai Pruteanu, bunicul care de 75 de ani își petrece fiecare zi din viață, pe câmp, alături de oițele sale. Este unul dintre cei mai vechi ciobani ai satului vasluian Protopopești și se mândrește cu asta. Astăzi am poposit și noi la el, unde i-am ascultat povestea.
De când se știe, bunicul Mihai este înconjurat de oițe. A preluat afacerea de familie de la părinți, iar de peste 70 de ani își câștigă existența din muncă la stână.
Deși se trezește înaintea soarelui și este plecat de acasă până seară târziu, nu se plânge și are în permanență grijă ca prietenele sale să aibă tot ceea ce au nevoie.
Mihai Pruteanu – Cioban:
„De mic copil m-am trezit cu animalele. Am încercat, am mai plecat în colo așa dar am văzut că nu ține vraja că erau 7 kilometri până la gara, mă sculăm la ora 2 de noapte să merg la trenul de 5. M-am lăsat și m-am pasionat pe animale. Totuși am fost de mic copil cu animalele, dar am continuat.
Reporter: Și câți ani sunt de atunci?
Mihai Pruteanu: Iaca am 75 de ani de când sunt prin zona pe aici. Chiar mai povesteau, eu știu tot ce e pe câmpul asta și ce este prin sat. Tineretul nu cunoaște, nu știe, eu știu tot. Dacă aici am crescut pe câmp, aici știu tot.
Reporter: „Și cum este viața această pe câmp?
Citește și: Ilinca Tomoroveanu și Traian Stănescu, o poveste de iubire de 40 de ani. La început a fost prietenia
Mihai Pruteanu: A fi ea frumușica, mănâncă mult timp și multă muncă.
Reporter: Și în ce constă muncă dumneavoastră. Povestiți-ne puțin. Ce faceți de dimineață și până seară?
Mihai Pruteanu: Dacă vă povestesc din iarnă că acum muncim la câmp puțin că este mai ușor, dar cât am fost acasă pe stabulație mă sculăm la ora 4 dimineață, dădeam tainul până dimineață, după dădeam fâneața.
Mai stăteam puțin, era 11 dădeam apă, după mai stăteam și era 12 și terminăm seară. Mai aveam vreo oră-două până la masă de seară. Dar muncă, numai două persoane. Nu găsești pe nimeni să îi iei, să muncească.” ne-a povestit bătrânul.
Primul pas dimineața este mulsul oilor
Dacă pe timpul iernii, munca se rezumă pe lângă casă, acum, vara totul se petrece la stână. Iar primul pas dimineața este mulsul oițelor.
Mihai Pruteanu - Cioban
„Începem, facem puțină organizare să vedem cum este treaba iar apoi ne apucăm de muls. Facem mulsul. Pe urmă facem cașul. După mai vedem printre animale.
Mai vedem una care este bolnavă, una care îi mai dai sânge, una care din miei din aceștia le mai dai pentru că au apărut ciupercutele alea pe bot și trebuie să le iei. Automat ca nu mai mănâncă și gogesc și asta este programul de dimineață. Și apoi ieșim iarăsi la pășune.
Deocamdată stau bine vânzarea, nu am ce zice. Nu mă duc chiar în piață, vin clienții aici la stana.
Reporter: Adică nu va duceți dumneavoastră la ei, ei vin la dumneavoastră.
Mihai Pruteanu: Ei vin la mine la stana, am câțiva ani de când nu am mai fost în piață, ei vin la mine. Nu am marfă să dau pe cât vin clienții.” a mai spus acesta.
Vrea să se retragă din meserie
Pentru că își dorește că afacerea să meargă mai departe, bunicul Mihai a inspirat dragostea pentru animale fiului și nepotului său.
Mihai Pruteanu - Cioban
„Vin și copiii acum că sunt în vacanță, vin și fac puțîn de practică aici.
Reporter: Și le place?
Mihai Pruteanu: Le place, cum să nu le placă, trebuie să te antrenezi, să vezi care e treaba pentru că altfel nu se poate.” a povestit bătrânul
Deși îi place viața pe care o are, bunicul Mihai spune că în perioada următoare se va retrage.
Mihai Pruteanu - cioban
„S-ar putea vreun an, doi probabil.
Reporter: De ce spuneți asta?
Mihai Pruteanu: Păi da nu mă mai salvează picioarele. Îi greu. Așa merg într-o roată, mă lasă una. Îmi place, îmi place, îmi place. Îmi place să fiu cu ele și îmi place să le țin.
Păi am consumat iarnă trecută 5 tone cu porumb. Și am avut lucernă bună, totuși nu-mi place cum au ieșit animalele, a fost o iarnă nu bună. Animalul mănâncă bine când este iarnă, ger. Așa nici nu prinde cu trebuie să mănânce, nici nu doarme calumea și nu e bun, nu a ieșit bine.” a mai spus acesta.
Citește și: Profesoara lui „Pistruiatul” pleacă din țară după premieră. Renunță la actorie și nu revede filmul
Cu toate că lucrurile nu merg mereu cum își dorește, iar banii sunt puțini, bunicul Mihai ne-a mărturisit că niciodată nu-i va dispărea dragostea pentru animalele sale. Noi l-am lăsat sănătos tot pe câmpul din satul Protopopești, acolo unde de 75 de ani își îngrijește oițele.
Comentarii 0